PUNE CEL PUȚIN 10 ÎNTREBĂRI LA FIECARE LECȚIE!

Programă extrem de încărcată. Materie ce trebuie predată. Criză de timp. Presiune din toate părțile. Așteptări din partea părinților.

Unde sunt ELEVII în situația dată?

Pentru ei, putem încerca un experiment simplu, dar cu o imensă valoare formativă: acela de a pune cel puțin 10 întrebări la fiecare lecție. Pare banal, dar e nevoie de exercițiu să te poți raporta real la cei din fața ta, să nu te lași purtat de firul predării fără întrerupere, să derulezi  momente educaționale în care elevii să fie cu adevărat participanți activi. Informația se transformă în cunoaștere atunci când apar întrebările.  În acel moment, elevii sunt puși să gândească, nu doar să repete. Abia atunci cunoașterea se concretizează într-o nouă experiență, ce poate fi transferată și folosită.

Când adresăm întrebări elevilor noștri, trebuie să ținem cont de câteva aspecte extrem de importante:

• Să oferim timp optim de gândire pentru formularea răspunsului: elevii au nevoie de aproximativ 5 secunde în care să proceseze întrebarea, să conceapă răspunsul și să verbalizeze cu privire la acesta. Așteptând între 5- 10 secunde, ne asigurăm că răspunsurile elevilor vor fi argumentate, complexe, elaborate. De asemenea, trebuie să ținem cont că o perioadă prea mare de timp alocată formulării răspunsului poate crea o atmosferă incomodă, în care fiecare se simte vizat și analizat. Este cazul să reformulăm întrebarea, să aducem elemente care să-i ghideze și sa-i stimuleze să gândească.
•  Să antrenăm întreaga clasă: în general, cam aceiași elevi tind să răspundă de fiecare dată. Dacă alegem întotdeauna primul elev care ridică mâna, transmitem involuntar mesajul că cel mai rapid răspuns este și cel mai bun.
• Să nu căutăm doar răspunsul corect, ca o validare a cunoștințelor acumulate, ci să urmărim puncte de vedere, percepții și argumente.
• Să admitem atunci când nu cunoaștem răspunsul. Vom pierde mult mai ușor credibilitatea fabricând un răspuns care nu are legătură cu realitatea, decât dacă am admite că nu știm. Putem în același timp să aflăm dacă cineva din clasă poate răspunde la întrebare, să sugerăm resurse care ne-ar sprijini în clarificarea răspunsului sau să ne oferim să căutăm noi înșine informații concrete, pe care să le prezentăm ora următoare.
• Să arătăm interes față de toate răspunsurile, să dăm semnale clare elevilor că îi ascultăm, fără a-i întrerupe sau contrazice vehement.
• Să ne ferim de formularea Mai aveți întrebări?. Această expresie este deseori percepută de către elevi ca o întrebare fără scop și este întâmpinată cu o liniște desăvârșită.

După o perioadă de timp în care folosești întrebările, elevii pierd teama de a se exprima și dovedesc o mai mare ușurință în etalarea și argumentarea ideilor, spun mai ușor ceea ce gândesc și ceea ce își doresc.