TESTUL ARBORELUI – INTERPRETAREA COPACULUI DIN DESENUL COPIILOR
Este toamnă iar. O altfel de toamnă, într-adevăr, cu alte emoții și stări, dar care ne întâmpină cu aceeași multitudine de culori și transformări. Activitățile care se organizează în această perioadă au ca punct de plecare natura și elementele ei. Desenul ocupă un loc important în rândul preocupărilor preșcolarilor și școlarilor mici și, pentru că natura inspiră, nu de puține ori aceștia aleg să deseneze copaci în forme care mai de care mai interesante și încărcate de simboluri. Creionarea unui arbore este similară cu conturarea autoportretului, cu povestea din spatele nostru, cu emoțiile, experiențele și amprentele personalității noastre. Arborele are legătură cu imaginea de sine, este văzut ca o oglindă care reflectă interiorul ființei umane în diferite etape ale dezvoltării sale.
Cum aplicăm TESTUL ARBORELUI?
Punem la dispoziția copiilor creioane și foi de hârtie și formulăm sarcina simplă de a desena un copac așa cum își doresc ei. Fără limită de timp. Fără sugestii care să-i influențeze. Fără feedback-uri din etapă în etapă. Îi lăsăm să se exprime liber și sincer, să se bucure de munca lor, de produs, dar mai ales de procesul creației. La final, desenul va fi analizat, ținând cont de următoarele aspecte:
- modul de așezare în spațiu și dimensiunea desenului
- prezența elementelor specifice (rădăcină, tulpină, coroană)
- alte detalii (frunze, fructe, scorburi, etc)
Modul de așezare a copacului pe foaia de hârtie, care reprezintă mediul, e foarte important. Un arbore mare, care ocupă aproape tot spațiul, aparține unui copil extrovert, sigur pe sine, expansiv și entuziast, care se adaptează ușor și cu rapiditate. Pe de altă parte, un copac de dimensiuni reduse, cu mult spațiu alb deasupra este des întâlnit în desenele celor mici, conștienți de vârsta și limitele lor, copii liniștiți, care au nevoie de sprijin să crească frumos și sigur.
Prezența elementelor specifice:
Rădăcina simbolizează atașamentul față de pământul mamă care hrănește, alimentează și sprijină arborele. Este partea nevăzută, care oferă stabilitate și echilibru, este lumea interioară, a emoțiilor și a instinctelor. Prezența ei în desen denotă atașament, afecțiune, stabilitate emoțională.
Tulpina reprezintă imaginea de sine și trăsăturile dominante de personalitate. Un trunchi bine conturat, drept, delimitat, relevă o personalitate puternică, bazată pe încredere în forțele proprii, în vreme ce un trunchi firav, subțire duce cu gândul la rezintență scăzută în fața obstacolelor vieții, la nesiguranță și nevoie de sprijin din partea adulților.
Ramurile și coroana dau informații despre latura socială a celui care desenează, despre deschiderea față de lumea exterioară, despre aspirații, gânduri și idei.
Copacul cu fructe este semn al bogăției emoționale, al generozității și bucuriei cu care copilul se pune la dispoziția celor din jur; florile, gâzele, iarba din jurul arborelui sunt indicii ale sensibilității și bunătății, ale raportului armonios și echilibrat pe care copilul îl are cu familia și natura, în vreme ce cuiburile sau nodurile din copaci evidențiază un copil liniștit, ce se dorește a fi descoperit și susținut afectiv.